Alocuțiune primar - Balogh Ferenc
Dragi participanți,
Stimați reprezentanți ai autorităților,
Onorată asistență,
Astăzi, ne aflăm împreună pe acest pământ binecuvântat din Hodod pentru a ne pleca frunțile în fața memoriei celor care, în ziua de 16 aprilie 1919, și-au găsit sfârșitul în luptele care s-au dat aici – români și maghiari deopotrivă, fii unor vremuri tulburi, când istoria desena granițe prin suferință și sânge.
Acum, după mai bine de un secol, nu ne adunăm aici ca urmași ai unora sau altora, ci ca oameni. Oameni care înțeleg că jertfa de atunci nu trebuie să nască dușmănii, ci lecții de pace și conviețuire.
Faptele celor căzuți merită respect și pomenire, indiferent de tabăra în care au luptat. Ei au fost fii ai unor familii, soldați trimiși de destin într-un conflict pe care, poate, nu l-au dorit, dar pe care l-au înfruntat cu curaj.
Alocțiune reprezentant Instituția Prefectului - Găzdac Florin
CUVÂNT COORDONATOR
PROGRAM COMEMORAREA EROILOR NEAMULUI ÎN JUDEȚUL SATU MARE
HODOD 16 aprilie 2025
Preacucernici părinți, domnule primar, ………stimați parteneri ai Programului, onorați invitați, dragi copii, doamnelor și domnilor !
Întocmai cu 106 ani în urmă, în acel fatidic 16 aprilie 1919, au căzuți luptând eroic, pe dealurile de la intrarea în Hodod, 18 ostași ai Armatei Române !
Ei s-au jertfit, pentru ca întregirea țării, cu teritoriul Ardealului de Nord, să se poată realiza efectiv, de către Consiliul Național Român ”Comitatens”, așa cum se hotărâse în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
În urma acelor bătălii, Armata Română a înaintat vertiginos spre Satu Mare, iar l-a data de 19 aprilie 1919 a intrat, în oraș, în uralele locuitorilor, contribuind la instaurarea administrației românești, în ultimul colț al Țării ce a revenit în matca României Mari.
Alocuțiune reprezentant Muzeul Județean Satu Mare - Mihai Mocan
Bună ziua, stimate oficialități, doamnelor și domnilor, dragi copii! Sărbătorim astăzi 106 ani de la eliberarea județului Satu Mare!
În perioada imediat următoare actului Marii Uniri, românii sătmăreni, în cadrul organelor politice liber alese – consiliile naționale locale, trec la o serie de măsuri organizatorice pe linia preluării vechii administrații, rezolvării problemelor economico-sociale curente, a problemelor culturale și școlare aferente noului statut conferit de hotărârile de la Alba Iulia.
În primăvara anului 1919, armatele bolșevice maghiare au recurs la o amplă acțiune de rechiziții forțate din satele sătmărene, fapt ce a atras rezistența populației românești și s-a soldat cu victime omenești.
În fața situației grele create în teritoriile românești rămase încă sub ocupație străină și la cererea insistentă a populației județului Satu Mare, armata română, cantonată în partea de nord vest a Transilvaniei pe un aliniament ce începea la vest de Sighetu Marmației – Cicârlău – Ardusat – Băsești – Giurtelecu Hododului, inițiază în noaptea de 15 aprilie 1919 o puternică ofensivă menită să contracareze atât o plănuită acțiune pe care trupele maghiare o pregătiseră pentru data de 16 aprilie 1919, cât și să elibereze ultimele teritorii românești ai căror reprezentanți își exprimaseră la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia voința și dorința de nestrămutat de unire cu România.
Alocuțiune director Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare - Danciu Zamfir
La 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia românii din Transilvania s-au pronunţat ferm pentru unirea acestei provincii cu Regatul Român. Din păcate însă, pentru locuitorii Sătmarului, au urmat o serie întreagă de evenimente care au făcut imposibilă punerea în practică de către Consiliul Naţional Român Comitatens a hotărârilor luate la Alba Iulia şi implicit instaurarea unei administraţii româneşti.
Preluarea puterii la Budapesta de către gruparea bolşevică condusă de Bela Kun în primăvara anului 1919, a schimbat situaţia în această parte a Transilvaniei. Gărzile secuieşti ale noului regim politic au ocupat zona Sătmarului şi au instaurat o administraţie de tip bolşevic prin aşa-numitele „Directorate maghiare”, fiind nevoie de intervenţia armatei române pentru eliberarea zonei. Luptele dintre cele două armate au fost destul de crâncene, consemnându-se pierderi importante de ambele părţi.
Material mass media
Miercuri, 16 aprilie 2025, la Hodod și Lelei, A.N.C.M.R.R. din M.A.I. – filiala Satu Mare, A.N.C.M.R.R. ”Alexandru Ioan Cuza” – filiala Satu Mare și A.C.M.R.R. din S.R.I. – Sucursala Satu Mare au repornit a cincea caravană din Programul Comemorarea eroilor neamului în județul Satu Mare, sub coordonarea Instituției Prefectului, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Hodod, Consiliul Județean, Muzeul Județean, Direcția Județeană pentru Cultură, Inspectoratul Școlar Județean și unitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, toate de pe raza județului Satu Mare.
Evenimentele din comuna Hodod au avut ca scop manifestarea recunoștinței față de 20 eroi români căzuți în aprilie 1919 la Hodod și 4 eroi români căzuți în octombrie 1944 la Lelei.
Alături de oficialitățile și elevii din comuna Hodod, la activități au fost prezenți rezerviști militari proveniți din MApN, MAI și SRI, reprezentanți ai Instituției Prefectului, Direcției Județene pentru Cultură, Muzeului Județean, Inspectoratului de Poliție Județean, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului Poliției de Frontieră, Centrului Militar Județean și Batalionului 52 Geniu Tisa.
