Alocuțiune Pop Simina - manager Casa de Cultură "Dr. Mircea Augustin"
Pentru ca o mie de inimi să bată românește, o inimă de erou a trebuit să înceteze să bată!
Astăzi, la monumentele eroilor neamului românesc din Ardud, Gerăușa și Mădăras, am adus un omagiu celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial — romani care au plecat pe front din iubire de glie strămoșească și nu s-au mai întors niciodată acasă, lăsând în urmă familii și destine frânte.
Într-o lume tot mai grăbită și tot mai preocupată să uite, copiii au reușit astăzi să dea sens memoriei. Prin poeziile rostite, prin cântecele cu tematică eroică și prin emoția sinceră din glasurile lor, elevii noștri au adus un omagiu celor care și-au pierdut viața în octombrie 1944 la Ardud, Gerausa și Madaras, pentru ca generațiile de astăzi să poată trăi în pace, credință și libertate.
Rugăciunile rostite de preoți, prezența cadrelor militare, a autorităților locale și județene, dar și a oamenilor veniți cu respect și recunoștință au transformat această zi într-un moment de aducere aminte adevărată, nu doar într-o ceremonie.
Eroii nu cer nimic de la noi. Nici aplauze, nici discursuri. Doar să nu îi uităm.
Iar astăzi, la Ardud, Gerăușa și Mădăras, memoria eroilor români celui de-al Doilea Război Mondial a rămas vie în inimile tuturor celor prezenți.
Alocuțiune Mihaela Dorina Sălceanu, directoarea Liceului Teoretic George Pop de Băsești din Satu Mare, muzeograf în cadrul Muzeului Județean Satu Mare
Astăzi, pe aceste locuri încărcate de suferință, jertfă și demnitate – Gerăușa, Ardud și Mădăras – nu vorbim doar despre istorie. Vorbim despre oameni. Despre vieți frânte prea devreme. Despre soldați români care, în toamna anului 1944, au luptat și au murit pentru eliberarea ultimei părți a Transilvaniei de Nord.
Un moment decisiv în istoria României l-a reprezentat actul de la 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste și s-a alăturat Națiunilor Unite – alături de Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Uniunea Sovietică și China – în lupta împotriva puterilor Axei.
După acest moment, Armata Română a participat la una dintre cele mai grele și importante campanii ale sale: eliberarea Transilvaniei de Nord, teritoriu ocupat în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
În luna octombrie 1944, Armata a 4-a română, comandată de generalul Gheorghe Avramescu, a concentrat importante forțe militare pentru eliberarea județului Satu Mare și atingerea vechii frontiere româno-ungare. În luptele din Țara Codrului și din zona Ardud – Gerăușa au fost implicate unități de elită ale armatei române, între care Divizia 11 Infanterie, comandată de generalul de brigadă Edgar Rădulescu, alături de Divizia 9 Infanterie și alte unități ale Corpului 2 Armată.
Zona Codrului a devenit, în zilele de 19–22 octombrie 1944, ultima redută naturală pe care trupele germano-hortyste și-au pus speranța opririi înaintării armatei române. Luptele au fost deosebit de grele. Soldații români au înaintat prin teren accidentat, împădurit și lipsit de comunicații, sub focul artileriei și al tancurilor inamice.
Documentele militare consemnează eroismul Regimentului 3 Dorobanți, al Regimentului 2 Dorobanți și al unităților de artilerie care au luptat aici cu un curaj extraordinar. Batalionul 1 din Regimentul 3 Dorobanți, comandat de maiorul Alexandru Crăciunescu, s-a remarcat în luptele pentru Socond și Gerăușa.
Conform rapoartelor operative ale Armatei Române, la 22 octombrie 1944, la ora 18:30, trupele române au eliberat Ardudul. În ziua următoare, Divizia 11 Infanterie a preluat controlul asupra localității Gerăușa și asupra pădurii Gerăușa, iar postul de comandă al diviziei a fost mutat aici.
În acele zile dramatice, în urma luptelor intense, au căzut numeroși soldați români. Imediat după război au fost identificați 29 de eroi înhumați în Cimitirul Eroilor din Gerăușa. Cercetările ulterioare ale istoricilor sătmăreni, bazate pe documente de arhivă și pe listele comemorative păstrate la biserica din localitate, au dus la identificarea altor 13 eroi cunoscuți, 16 eroi necunoscuți și 4 localnici. Se cuvine să amintim și o mare faptă creștinească săvârșită de preotul paroh al localității, dr. Carol Pop. După ce a oficiat slujba de înmormântare pentru eroii români, părintele a mai săvârșit, în mod voluntar, o slujbă pentru cinci militari germani căzuți în lupte. Deși erau inamici, înainte de toate au fost oameni și creștini. Preotul Carol Pop a înțeles acest lucru și le-a oferit, cu demnitate și compasiune creștină, rânduiala înmormântării după canoanele bisericești.
Așadar, aici odihnesc 62 de eroi români, 62 de inimi care au încetat să mai bată, 62 de mame care nu și-au mai văzut fiii întorcându-se acasă, 62 de destine frânte
Nu cunoaștem toate numele. Dar știm cine au fost: eroi ai neamului românesc. Oameni simpli care, în clipa decisivă, au devenit mai mari decât propriul lor destin. Nu au fugit. Nu au cedat. Au rămas și au luptat pentru ca noi, astăzi, să putem trăi în pace, într-o țară liberă și unită.
La 25 octombrie 1944, prin eliberarea orașului Carei și atingerea vechii frontiere de vest, teritoriul românesc a fost eliberat în întregime. Această zi a rămas pentru totdeauna înscrisă în istoria națională ca Ziua Armatei Române.
Dar victoria de atunci nu este doar o pagină de istorie militară. Este o moștenire care ne obligă: să nu uităm, să nu repetăm tragediile trecutului, să fim demni de jertfa celor care au murit pentru România.
Astăzi nu este doar o comemorare. Este o promisiune. Promisiunea că nu vom lăsa uitarea să se aștearnă peste sacrificiul lor. Promisiunea că acești eroi nu vor deveni niciodată doar o cifră într-un document de arhivă. Promisiunea că vom spune, din generație în generație, că aici au fost oameni care și-au dat viața pentru libertatea și demnitatea poporului român.
Să ne plecăm frunțile în semn de profund respect și să rostim, din adâncul inimilor noastre, recunoștința veșnică pentru cei care au scris istoria cu propria lor viață.
Glorie eternă eroilor români!
Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Gerăușa
Ardud
Mădăras
Material foto realizat de către col.(r) Coșarcă Ștefan
Material video realizat de către Silaghi Florin Vasile